PREAMBUL

Constituţiile celor mai multe state ale lumii încep cu un PREAMBUL, o scurtă introducere, în care sunt prezentate, sintetic, scopurile şi obiectivele fundamentale pe care şi le propun popoarele în cauză, valorile pe care le aşează ele la baza construcţiei statelor lor şi mijloacele prin care îşi propun să le folosească pentru a-şi păstra valorile şi a-şi atinge scopurile şi obiectivele.

Actuala Constituţie a României nu are un preambul. Noi considerăm că trebuie să aibă.

Propunem ca acest preambul să înceapă cu exprimarea responsabilităţii pe care actuala şi viitoarele generaţii de români o au în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor. Poporul român este un popor creştin şi el va rămâne astfel. În expresia “om cu frica lui Dumnezeu”, românul spune, de fapt, că omul răspunde pentru faptele sale nu numai în faţa semenilor săi, dar şi în faţa lui Dumnezeu. Este bine să aşezăm această mărturisire la temelia Legii Fundamentale a statului nostru.

Ni se pare firesc să continuăm această primă frază a Preambulului cu exprimarea recunoştinţei noastre pentru strămoşii care au creat pentru noi România, limba română şi civilizaţia românească.

Fiecare român este liber să-şi stabilească, de-a-lungul vieţii sale pământene, propriile scopuri şi obiective personale. La fel şi diferitele grupuri de români, constituite pe afinităţi etnice, religioase, profesionale etc. Noi credem că obiectivele comune fundamentale ale poporului român, în ansamblul său, sunt maximizarea libertăţii, bunăstării şi fericirii fiecăruia, inclusiv ale urmaşilor. Mai departe, credem că nu ne putem asigura libertatea, bunăstarea şi fericirea decât construindu-ne un stat al nostru, naţional, suveran şi independent, unitar, indivizibil şi democratic, clădit pe temelia valorilor civilizaţiei româneşti, care să ne apere drepturile şi libertăţile, să fie capabil să se integreze cu demnitate în familia statelor suverane ale Uniunii Europene.

Trăim într-o lume în care valorile civilizaţiei omeneşti, din care face parte şi cea românească, sunt tot mai mult călcate în picioare de goana după resurse, de lăcomia unui număr redus de oameni care, pe căi şi prin mijloace necinstite, acaparează resursele naturale şi cele create de oameni pentru a se îmbogăţi, pentru a-şi asigura o viaţă de huzur. Un număr din ce în ce mai mic de oameni deţin o parte tot mai mare a capitalului utilizat în economie şi, pe această bază, îşi însuşesc o parte din ce în ce mai mare din avuţia creată în societate, în timp ce un număr din ce în ce mai mare de oameni trăiesc în sărăcie şi umilinţă. Prin acapararea capitalurilor şi a resurselor naturale, câteva mari corporaţii transnaţionale îşi însuşesc cea mai mare parte a avuţiei create de popoarele lumii, lăsând aceste popoare fără resursele de care au nevoie pentru acumularea de capitaluri, pentru crearea de capacităţi de producţie, de locuri de muncă, de venituri, personale şi publice.

Oligarhizarea proprietăţii asupra capitalurilor, a puterii economice, determină şi oligarhizarea puterii politice, controlul instituţiilor statelor de către deţinătorii puterii economice, folosirea statelor ca instrumente de jefuire a popoarelor de resursele lor, naturale sau create de ele.

Din nefericire, în urma loviturii de stat din decembrie 1989, în România a fost construită o economie oligarhică, prin deposedarea poporului român de capitalul său naţional, care a fost trecut, prin aşa-zisa „privatizare”, în proprietatea privată a mafiei politice interne şi a câtorva corporaţii transnaţionale, o economie bolnavă, parazitară, în care cea mai mare parte a avuţiei create de români este însuşită de oligarhie şi consumată de aceasta sau transferată în afara ţării, majoritatea românilor fiind condamnaţi la sărăcie şi umilinţă. Statul român este controlat de oligarhia financiară şi este folosit pentru apărarea intereselor acestei oligarhii.

Acestea sunt, pe scurt, motivele pentru care noi credem că democratizarea proprietăţii asupra capitalului, construcţia economiei democratice, este singura cale prin care noi, poporul român, putem să ne apărăm libertatea, bunăstarea şi fericirea. Numai deţinând puterea economică, poporul român va deţine şi puterea politică, va controla şi statul său şi îşi va impune şi propriile sale valori morale: credinţa; demnitatea; libertatea; dreptatea; adevărul; cinstea; onoarea; curajul; munca; spiritul de iniţiativă şi de întreprindere; omenia; ospitalitatea; toleranţa; dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor şi pentru ţară; neagresiunea şi neamestecul în treburile altor popoare,

Iată, textul complet al preambulului propus de noi, pentru Constituţia României:

„PREAMBUL

Noi, poporul român,

Conştienţi de răspunderea noastră în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor, mulţumind strămoşilor pentru că au creat pentru noi România şi civilizaţia românească, dorind să asigurăm libertatea, bunăstarea şi fericirea noastră şi a urmaşilor noştri, să construim un stat al nostru, naţional, suveran şi independent, unitar, indivizibil şi democratic, clădit pe temelia valorilor civilizaţiei româneşti, slujitor competent şi responsabil al drepturilor şi intereselor noastre, capabil să se integreze cu demnitate în familia statelor suverane ale Uniunii Europene,

Ştiind că singura cale prin care putem stăpâni şi apăra libertatea, bunăstarea şi fericirea, drepturile câştigate prin sângele strămoşilor asupra teritoriului naţional, asupra resurselor naturale ale acestui pământ şi asupra avuţiei pe care am creat-o şi pe care o creăm, prin munca noastră, este construcţia economiei democratice, prin împroprietărirea cu capital a tuturor cetăţenilor, astfel încât majoritatea capitalului să rămână, pentru totdeauna, în proprietatea privată a majorităţii cetăţenilor,

Înţelegând că numai deţinând puterea economică, poporul român va deţine şi puterea politică, va controla şi statul său şi îşi va impune şi propriile sale valori morale: credinţa; demnitatea; libertatea; dreptatea; adevărul; cinstea; onoarea; curajul; munca; spiritul de iniţiativă şi de întreprindere; omenia; ospitalitatea; toleranţa; dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor şi pentru ţară; neagresiunea şi neamestecul în treburile altor popoare,

Am hotărât, prin referendum, să adoptăm prezenta Constituţie a României.”

Sunteţi de acord cu textul acest articol? Daca nu, comentaţi mai jos motivele.

5 păreri la “PREAMBUL

  1. Nicolae Sufana B anescu

    De acord cu Dan Petrescu in formularea legata de Dumnezeu,caci vorba aceea romaneasca; Dumnezeu in ceruri si oamenii pe pamant.Asta fara a lua in coniderarecit de democratica este Biserica Ortodoxa si inaltele ei fete bisericesti.

    Răspunde
  2. Nicolae Sufana B anescu

    De acord cu Dan Petrescu in privinta lui Dumnezeu. Statul Roman este un stat laic ,chiar daca majoritatea populatiei este credincioasa ,iar religia ortodoxa numai democratica nu poate fi catalogata. Zic asa cum zic batranii, DUMNEZEU IN CERURI SI OAMENII PE PAMANT’.

    Răspunde
  3. Dan Pestreanu

    “Conştienţi de răspunderea noastră în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor,” – suntem un stat laic,dorim o schimbare de mentalitate,nu putem ramane in Evul Mediu,El nu are ce cauta aici,are rostul lui in alta parte,textul ar suna mai bine: “Conştienţi de răspunderea noastră în faţa semenilor nostrii,”.

    Răspunde
  4. liliana

    Economia democratică funcţionează în cele mai multe dintre ţările avansate ale lumii: cele nord-americane, vest-europene şi multe ţări sud-est-asiatice. Această economie are următoarele caracteristici fundamentale:

    a) capitalul se află în proprietatea privată a cetăţenilor;
    b) cea mai mare parte a capitalului se află în proprietatea privată a marii majorităţi a cetăţenilor;
    c) există o pătură foarte subţire de cetăţeni care deţin în proprietate mari capitaluri – de regulă mari inovatori – şi o alta, tot subţire, care nu deţin de fel capital în proprietate – de regulă cei leneşi, care nu vor să muncească;
    d) salariile deţin o pondere ridicată în valoarea nou creată în economie (PIB), ceea ce face ca nivelul salariilor să fie atât de ridicat încât să permită economisirea unei părţi importante a acestuia şi transformarea ei în capital;
    e) cea mai mare parte a cetăţenilor obţin venituri atât din muncă – salarii – cât şi din capital – dobânzi, dividende, etc.;
    f) caracterul democratic al proprietăţii asupra capitalului determină desfăşurarea activităţii economice pe baze concurenţiale, ceea ce favorizează alocarea eficientă a resurselor, inovaţia, creşterea continuă a productivităţii şi a veniturilor.

    Economia democratică îşi pune amprenta asupra tuturor componentelor societăţii în care funcţionează. Într-o astfel de societate, statul este unul cu adevărat democratic, el reprezentând interesele marii majorităţi, ale clasei mijlocii, formată din cei care sunt proprietari asupra celei mai mari părţi a capitalului utilizat în economie. Valorile morale şi spirituale promovate de societăţile în care funcţionează economiile democratice sunt specifice clasei mijlocii, printre aceste valori numărându-se: munca, inovaţia, economisirea, cinstea, responsabilitatea civică, solidaritatea socială şi naţională, etc.

    Construcţia economiei democratice a început în a doua jumătate a secolului al XlX-lea, atunci când, la orizontul omenirii a apărut … stafia comunismului. Capitalismul sălbatic ajunsese la apogeu, adică la concentrarea aberantă a proprietăţii asupra capitalului, prin împărţirea inechitabilă a valorii nou create, în defavoarea salariului. Capitalismul devenise inuman. Trebuia schimbat sau înlocuit.

    Într-o importantă parte a omenirii, capitalismul sălbatic, oligarhic, a fost înlocuit cu comunismul, respectiv cu proprietatea comună, a întregului popor, asupra capitalului, dreptul de proprietate fiind, în realitate, exercitat de către clicile instalate la conducerea partidelor-stat. Comunismul a însemnat, de fapt, forma ultimă, absolută, pură, a capitalismului oligarhic.

    Ţările ferite de invazia comunistă, sub ameninţarea acesteia, au schimbat capitalismul oligarhic într-unul democratic. Acest lucru s-a realizat prin creşterea treptată a ponderii salariului în valoarea nou creată în economie şi a nivelului absolut al acestora. Salariile au devenit suficient de mari ca să asigure un nivel de trai din ce în ce mai ridicat, ca şi posibilitatea economisirii unei părţi din ce în ce mai mari din ele şi de investire a acesteia, de transformare a ei în capital.

    Aşa s-a ajuns ca proprietarii marii majorităţi a coloşilor industriali, comerciali şi financiari ridicaţi în “lumea liberă” a secolului XX să fie milioanele de salariaţi şi nu cei câţiva milionari sau miliardari existenţi într-o ţară sau în alta. Aşa s-a ajuns la economiile democratice care funcţionează în ţările menţionate la începutul acestui articol. Evident, nu peste noapte, ci printr-un proces care durează de peste un secol şi care continuă.

    Prăbuşirea comunismului a creat condiţii ca ţările foste socialiste să treacă direct, într-o perioadă scurtă, de la economia comunistă, la o economie democratică, prin transformarea proprietăţii “comune”, a tuturor cetăţenilor, asupra capitalului, în proprietate privată, tot a tuturor, dar, de data aceasta, reală, nu pe hârtie.

    Din nefericire, în unele din aceste ţări, printre care şi România, guvernanţii post-comunişti şi-au înşelat concetăţenii, i-au deposedat pe aceştia de capitalul acumulat sub regimul comunist, şi-au însuşit capitalul, au construit o economie capitalistă oligarhică, aruncând popoarele acestor ţări, înapoi, în istorie, cu mai bine de un secol.
    Economia capitalistă oligarhică este contrară naturii umane, ca şi forma ei superioară, comunismul. Naţiunile care au fost obligate să schimbe jugul comunist cu cel oligarhic nu au altă alternativă decât să reia procesul de construire a economiei democratice. Apartenenţa la UE va ajuta, cu siguranţă, la scurtarea substanţială a acestui proces.

    Răspunde
  5. Ion Ionel

    Orice proprieatar de bunuri imobile (in special terenuri,paduri) ar trebui sa fie cetatean roman iar daca nu este,sa i se dea cetatenie.Numai astfel statul poate controla teritoriul.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>