Articolele 134.1 şi 134.2

Pe lângă trădarea conducătorilor armatei şi ai serviciilor de securitate ale statului, mijloacele de comunicare în masă, în primul rând televiziunea, au reprezentat pârghii importante cu ajutorul cărora autorii loviturii de stat din decembrie 1989 au reuşit să înşele poporul român şi să obţină aprobarea acestuia pentru instalarea lor la conducerea statului.

Când poporul a înţeles că a fost minţit, cu televizorul, a fost prea târziu. Statul fusese acaparat. Noii stăpâni ai statului au folosit, apoi, puterea furată de la popor, prin trădare şi înşelăciune, ca să impună o Constituţie în baza căreia au adoptat eşafodajul legislativ, prin care au transformat întregul sistem mediatic, respectiv, mijloacele de comunicare în masă – presa scrisă, posturi de radio şi de televiziune – în instrumente de manipulare a voinţei politice a poporului, a electoratului, manipulare prin care ei câştigă, mereu, alegerile parlamentare şi, prin aceasta, controlul asupra tuturor instituţiilor statului. Îşi schimbă culoarea politică, de la un ciclu electoral la altul, îşi crează partide noi, dar în care intră tot ei, sau odraslele lor. Poporul este ţinut sub control, cu ajutorul sistemului mediatic, al televiziunilor, care nu permit ieşirea la rampă a partidelor noi, curate, care nu fac parte din mafia uzurpatorilor, televiziuni care „critică” partea din haită care este la putere spre sfârşitul mandatului, dar ridică în slăvi cealaltă parte a haitei, care este pregătită să preia puterea, care va folosi puterea în aceleaşi scopuri, pentru jefuirea poporului şi îmbogăţirea mafiei politice, fie ea la putere, sau în opoziţie, mai ales, pentru a controla justiţia, pentru a-i scăpa pe politicienii hoţi de răspundere în faţa legii.

Actuala Constituţie a României nu conţine nici un fel de norme care să asigure exercitarea controlului poporului asupra sistemului mediatic al ţării, asupra modului în care informaţiile de interes public sunt aduse la cunoştinţa oamenilor, a cetăţenilor ţării. În lipsa unor astfel de norme constituţionale, politicienii au adoptat şi pus în aplicare Legea nr. 504/2002 prind audiovizualul, prin care au instituit controlul lor, al politicienilor, asupra sistemului mediatic al ţării, prin care au transformat acest sistem într-un instrument pe care îl folosesc ca să mintă poporul, cu televizorul, ca să fure poporului voturile, să intre în posesia puterii, pe care să o folosească, apoi, pentru propria îmbogăţire, prin furtul avuţiei create de popor.

Prin articolul 10 al Legii 504/2002 a fost înfiinţat Consiliul Naţional al Audiovizualului, demagogic denumit „autoritate publică autonomă” şi „garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale”.

În realitate, acest Consiliu este subordonat, total, politicienilor, el fiind nu „garant al interesului public”, ci garant al interesului politicienilor.

Conform prevederilor articolului 11 din Legea 504/2002, Consiliul Naţional al Audiovizualului

Este compus din 11 membri şi este numit de Parlament, la propunerea: a) Senatului: 3 membri; b) Camerei Deputaţilor: 3 membri; c) Preşedintelui României: 2 membri; d) Guvernului: 3 membri.

Dacă avem în vedere că Guvernul României este investit, adică numit de Parlament, vedem că 9 din cei 11 membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului sunt numiţi de parlamentari, de membrii partidelor politice care au reuşit să înşele electoratul, să acapareze puterea, cu ajutorul televizorului, al audiovizualului.

Pentru ca tabloul să fie complet, mai trebuie să avem în vedere că sistemul mediatic, presa românească, se află în proprietatea privată a oligarhiei, autohtone şi străine, aceiaşi care finanţează şi partidele politice. La această presă „privatizată”, de fapt, oligarhizată, care furnizează, însă, un serviciu de uz şi interes public, se adaugă serviciile publice de radio şi televiziune, ai căror conducători sunt numiţi, de cine credeţi,… de parlamentari. Controlul este total.

CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR propune schimbarea radicală a rolului presei, al sistemului mediatic, în societatea românească. Propunem scoaterea presei, a sistemului mediatic de sub controlul politicienilor, al oligarhiei politice şi financiare şi plasarea acestei componente vitale a statului sub controlul cetăţenilor, al poporului. Propunem ca toate televiziunile, toate componentele presei româneşti, indiferent de cine sunt finanţatorii acestora, să fie puse în slujba cetăţenilor, să furnizeze acestora numai informaţii adevărate şi utile pentru oameni, să nu mai mintă şi să nu mai manipuleze voinţa politică şi electorală a cetăţenilor.

Propunem crearea unei noi componente a statului român, denumită Autoritatea Mediatică, prin introducerea unui nou Capitol (IV) în Titlul III (Autorităţi Publice) al Constituţiei.

Autoritatea Mediatică va fi condusă de un Preşedinte, ales de popor, ca şi Preşedintele României lucru care îi va conferi o reală independenţă faţa de celelalte componente ale statului, faţă de politicieni. Preşedintele Autorităţii Mediatice va răspunde, direct, numai în faţa poporului, singurul în drept să-l destituie din funcţie, atunci când va constata că cel în cauză a încălcat Constituţia, legile, sau contractul electoral.

Preşedintele Autorităţii Mediatice va fi ajutat de un Consiliu Mediatic Naţional, compus din 7 experţi în domeniul mijloacelor de comunicare în masă, din care 3 aleşi de organizaţiile profesionale ale jurnaliştilor şi 4 aleşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, deci, de organizaţiile societăţii civile din România.

Consiliul Mediatic Naţional va aviza toate deciziile Preşedintelui Autorităţii Mediatice. Atât deciziile Preşedintelui cât şi avizele Consiliului vor fi publicate pe site-ul Autorităţii şi în Monitorul Oficial al României, astfel încât poporul să ia cunoştinţă de aceste decizii şi avize şi să poată reacţiona, imediat, în cazurile în care constată că cei în cauză încalcă prevederile Constituţiei, ale legilor, sau ale contractului electoral.

CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR prevede crearea unui Serviciu Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune, ca instituţie publică autonomă, cu personalitate juridică, care îşi va desfăşura activitatea sub controlul poporului, nu al politicienilor.

Serviciul Naţional de Presă, Radio şi Televiziune va fi condus de un director, ales de popor, ceea ce va asigura scoaterea acestui serviciu public de sub controlul politicienilor.

Evident, Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune va fi supus controlului şi reglementărilor Autorităţii Mediatice, ca şi toate celelalte componente ale sistemului mediatic naţional.