Actuala Constituţie a României cuprinde un număr de 156 articole, grupate în opt titluri:

• TITLUL I – Principii generale
• TITLUL II – Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
  • Capitolul I – Dispoziţii comune
  • Capitolul II – Drepturile şi libertăţile fundamentale
  • Capitolul II – Îndatoririle fundamentale
  • Capitolul IV – Avocatul Poporului
• TITLUL III – Autorităţile publice
  • Capitolul I – Parlamentul
    • Secţiunea 1 – Organizare şi funcţionare
    • Secţiunea a 2-a – Statutul deputaţilor şi al senatorilor
    • Secţiunea a 3-a – Legiferarea
  • Capitolul II – Preşedintele României
  • Capitolul III – Guvernul
  • Capitolul IV – Raporturile Parlamentului cu Guvernul
  • Capitolul V – Administraţia publică
    • Secţiunea 1 – Administraţia publică centrală de specialitate
    • Secţiunea a 2-a – Administraţia publică locală
  • Capitolul VI – Autoritatea judecătorească
    • Secţiunea 1 – Instanţele judecătoreşti
    • Secţiunea a 2-a – Ministerul Public
    • Secţiunea a 3-a – Consiliul Superior al Magistraturii
• TITLUL IV – Economia şi finanţele publice
• TITLUL V Curtea Constituţională
• TITLUL VI – Integrarea euroatlantică
• TITLUL VII – Revizuirea Constituţiei
• TITLUL VIII – Dispoziţii finale şi tranzitorii

CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR

Noua Constituţie a României, propusă de Mişcarea pentru CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR, cuprinde un PREAMBUL şi un număr de 247 articole, grupate în 10 titluri, astfel:

• TITLUL I – Principii generale
• TITLUL II – Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
  • Capitolul I – Dispoziţii comune
  • Capitolul II – Drepturile şi libertăţile fundamentale
  • Capitolul III – Îndatoririle fundamentale
  • Capitolul IV – Avocatul Poporului
• TITLUL III – Autorităţile statului
  • Capitolul I – Autoritatea Legislativă
    • Secţiunea 1 – Organizare şi funcţionare
    • Secţiunea a 2-a – Statutul parlamentarilor
    • Secţiunea a 3-a – Legiferarea
  • Capitolul II – Autoritatea Executivă
    • Secţiunea 1 – Preşedintele României
    • Secţiunea a 2- a – Guvernul
    • Secţiunea a 3- a – Raporturile dintre Autoritatea Legislativă şi Autoritatea Executivă
    • Secţiunea a 4- a – Administraţia publică centrală
  • Capitolul III – Autoritatea judecătorească
    • Secţiunea 1 – Înfăptuirea justiţiei
    • Secţiunea a 2-a – Procuratura
    • Secţiunea a 3-a – Avocatura
    • Secţiunea a 4-a – Notariatul de stat
    • Secţiunea a 5-a – Consiliul Autorităţii Judecătoreşti
  • Capitolul IV – Autoritatea Mediatică
  • Capitolul V – Autoritatea Financiară
  • Capitolul VI – Autoritatea Electorală
  • Capitolul VII – Autoritatea Statistică
  • Capitolul VIII – Autoritatea Morală
  • Capitolul IX – Autoritatea Ştiinţifică
  • TITLUL III. 1 – Autorităţile locale
  • Capitolul I – Principii de bază
  • Capitolul II – Autorităţile comunale şi orăşeneşti
    • Secţiunea 1 – Consiliul local
    • Secţiunea a 2-a – Primarul
  • Capitolul III – Autorităţile judeţene
    • Secţiunea 1 – Consiliul judeţean
    • Secţiunea a 2-a – Voievodul
  • TITLUL III. 2 – Asociaţiile comunitare
• TITLUL IV – Economia şi finanţele publice
• TITLUL V Curtea Constituţională
• TITLUL VI – Abrogat
• TITLUL VII – Revizuirea Constituţiei
• TITLUL VIII – Dispoziţii finale şi tranzitorii

În această primă privire asupra conţinutului celor două Constituţii, observăm următoarele:

1. Au fost introduse două noi titluri: TITLUL III.1 – Autorităţile locale şi TITLUL III.2 – Asociaţiile comunitare;

2. La TITLUL III, s-a modificat denumirea titlului, în Autorităţile statului, s-au modificat şi denumirile capitolelor I şi II, în Autoritatea Legislativă şi, respectiv, în  Autoritatea Executivă,  au fost adăugate şase capitole noi, corespunzătoare celor şase noi autorităţi statale propuse de noi: mediatică, financiară, electorală, statistică, morală şi ştiinţifică.

3. A fost abrogat TITLUL VI – Integrarea euroatlantică, ca urmare a faptului că acest titlu nu mai are obiect. Pe de o parte, România este stat membru al Uniunii Europene şi nu se mai pune problema integrării sale în Uniunea Europeană, această calitate, de stat membru, fiind recunoscută printr-un nou articol introdus în TITLUL I al Constituţiei. Pe de altă parte, România este stat suveran şi, în această calitate, poate adera la orice tratat internaţional, militar, sau de altă natură, pentru promovarea şi apărarea intereselor sale. Această capacitate este recunoscută prin prevederile articolului 11 al Constituţiei, ceea ce face inutilă menţinerea articolului 149 din TITLUL VI al actualei Constituţii, referitor la aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord.

4. În proiectul de revizuire propus de MCC, au rămas nemodificate 15 din cele 156 articole ale actualei Constituţii, au fost abrogate 23 de articole, au fost adăugate 114 articole noi şi au fost modificate şi completate 141 de articole.

În cuprinsul articolelor propuse în CONSTITUŢIEI CETĂŢENILOR sunt comentate şi explicate toate aceste modificări. Pentru o comparare directă, pe capitole şi articole, am pregătit un tabel comparativ între actuala Constituţie a României şi CONSTITUŢIEI CETĂŢENILOR.

De asemenea, prezentăm în continuare şi PARTEA a II-a ce conţine anexele cu iniţiativele anterioare ale proiectului şi alte documente necesare în demersul nostru:

PARTEA a II-a – ANEXE

• Anexa nr. 1 – ÎNCEPUTUL. Varianta Cojocaru. Februarie 1990
• Anexa nr. 2 – ÎMPROPRIETĂRIREA ROMÂNILOR. Legea Cojocaru. Prima versiune. August 1990
• Anexa nr. 3 – PROIECT DE ŢARĂ pentru o Românie democratică şi reunită. Martie 1991
• Anexa nr. 4 – „NIET”-UL PREZIDENŢIAL la proiectul de ţară pentru o Românie democratică şi reunită. Martie 1991
• Anexa nr. 5 – UN NOU PROIECT DE ŢARĂ. DOCTRINA POPULARĂ. August 2009
• Anexa nr. 6 – Lista membrilor Comitetului de Iniţiativă constituit la data de 16 martie 2013
• Anexa nr. 7 – Lista membrilor Comitetului de Iniţiativă constituit la data de 10 decembrie 2013
• Anexa nr. 8 – TABEL COMPARATIV. CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR faţă-în-faţă cu actuala Constituţie a României