Actuala Constituţie a României cuprinde un număr de 156 articole, grupate în opt titluri:
- TITLUL I – Principii generale
- TITLUL II – Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
- Capitolul I – Dispoziţii comune
- Capitolul II – Drepturile şi libertăţile fundamentale
- Capitolul II – Îndatoririle fundamentale
- Capitolul IV – Avocatul Poporului
- TITLUL III – Autorităţile publice
- Capitolul I – Parlamentul
- Secţiunea 1 – Organizare şi funcţionare
- Secţiunea a 2-a – Statutul deputaţilor şi al senatorilor
- Secţiunea a 3-a – Legiferarea
- Capitolul II – Preşedintele României
- Capitolul III – Guvernul
- Capitolul IV – Raporturile Parlamentului cu Guvernul
- Capitolul V – Administraţia publică
- Secţiunea 1 – Administraţia publică centrală de specialitate
- Secţiunea a 2-a – Administraţia publică locală
- Capitolul VI – Autoritatea judecătorească
- Secţiunea 1 – Instanţele judecătoreşti
- Secţiunea a 2-a – Ministerul Public
- Secţiunea a 3-a – Consiliul Superior al Magistraturii
- Capitolul I – Parlamentul
- TITLUL IV – Economia şi finanţele publice
- TITLUL V Curtea Constituţională
- TITLUL VI – Integrarea euroatlantică
- TITLUL VII – Revizuirea Constituţiei
- TITLUL VIII – Dispoziţii finale şi tranzitorii
CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR
Noua Constituţie a României, propusă de Mişcarea pentru CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR, cuprinde un PREAMBUL şi un număr de 247 articole, grupate în 10 titluri, astfel:
- TITLUL I – Principii generale
- TITLUL II – Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
- Capitolul I – Dispoziţii comune
- Capitolul II – Drepturile şi libertăţile fundamentale
- Capitolul III – Îndatoririle fundamentale
- Capitolul IV – Avocatul Poporului
- TITLUL III – Autorităţile statului
- Capitolul I – Autoritatea Legislativă
- Secţiunea 1 – Organizare şi funcţionare
- Secţiunea a 2-a – Statutul parlamentarilor
- Secţiunea a 3-a – Legiferarea
- Capitolul II – Autoritatea Executivă
- Secţiunea 1 – Preşedintele României
- Secţiunea a 2- a – Guvernul
- Secţiunea a 3- a – Raporturile dintre Autoritatea Legislativă şi Autoritatea Executivă
- Secţiunea a 4- a – Administraţia publică centrală
- Capitolul III – Autoritatea judecătorească
- Secţiunea 1 – Înfăptuirea justiţiei
- Secţiunea a 2-a – Procuratura
- Secţiunea a 3-a – Avocatura
- Secţiunea a 4-a – Notariatul de stat
- Secţiunea a 5-a – Consiliul Autorităţii Judecătoreşti
- Capitolul IV – Autoritatea Mediatică
- Capitolul V – Autoritatea Financiară
- Capitolul VI – Autoritatea Electorală
- Capitolul VII – Autoritatea Statistică
- Capitolul VIII – Autoritatea Morală
- Capitolul IX – Autoritatea Ştiinţifică
- TITLUL III. 1 – Autorităţile locale
- Capitolul I – Principii de bază
- Capitolul II – Autorităţile comunale şi orăşeneşti
- Secţiunea 1 – Consiliul local
- Secţiunea a 2-a – Primarul
- Capitolul III – Autorităţile judeţene
- Secţiunea 1 – Consiliul judeţean
- Secţiunea a 2-a – Voievodul
- TITLUL III. 2 – Asociaţiile comunitare
- Capitolul I – Autoritatea Legislativă
- TITLUL IV – Economia şi finanţele publice
- TITLUL V Curtea Constituţională
- TITLUL VI – Abrogat
- TITLUL VII – Revizuirea Constituţiei
- TITLUL VIII – Dispoziţii finale şi tranzitorii
În această primă privire asupra conţinutului celor două Constituţii, observăm următoarele:
1. Au fost introduse două noi titluri: TITLUL III.1 – Autorităţile locale şi TITLUL III.2 – Asociaţiile comunitare;
2. La TITLUL III, s-a modificat denumirea titlului, în Autorităţile statului, s-au modificat şi denumirile capitolelor I şi II, în Autoritatea Legislativă şi, respectiv, în Autoritatea Executivă, au fost adăugate şase capitole noi, corespunzătoare celor şase noi autorităţi statale propuse de noi: mediatică, financiară, electorală, statistică, morală şi ştiinţifică.
3. A fost abrogat TITLUL VI – Integrarea euroatlantică, ca urmare a faptului că acest titlu nu mai are obiect. Pe de o parte, România este stat membru al Uniunii Europene şi nu se mai pune problema integrării sale în Uniunea Europeană, această calitate, de stat membru, fiind recunoscută printr-un nou articol introdus în TITLUL I al Constituţiei. Pe de altă parte, România este stat suveran şi, în această calitate, poate adera la orice tratat internaţional, militar, sau de altă natură, pentru promovarea şi apărarea intereselor sale. Această capacitate este recunoscută prin prevederile articolului 11 al Constituţiei, ceea ce face inutilă menţinerea articolului 149 din TITLUL VI al actualei Constituţii, referitor la aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord.
4. În proiectul de revizuire propus de MCC, au rămas nemodificate 15 din cele 156 articole ale actualei Constituţii, au fost abrogate 23 de articole, au fost adăugate 114 articole noi şi au fost modificate şi completate 141 de articole.
În cuprinsul articolelor propuse în CONSTITUŢIEI CETĂŢENILOR sunt comentate şi explicate toate aceste modificări. Pentru o comparare directă, pe capitole şi articole, am pregătit un tabel comparativ între actuala Constituţie a României şi CONSTITUŢIEI CETĂŢENILOR.
De asemenea, prezentăm în continuare şi PARTEA a II-a ce conţine anexele cu iniţiativele anterioare ale proiectului şi alte documente necesare în demersul nostru:
PARTEA a II-a – ANEXE
- Anexa nr. 1 – ÎNCEPUTUL. Varianta Cojocaru. Februarie 1990
- Anexa nr. 2 – ÎMPROPRIETĂRIREA ROMÂNILOR. Legea Cojocaru. Prima versiune. August 1990
- Anexa nr. 3 – PROIECT DE ŢARĂ pentru o Românie democratică şi reunită. Martie 1991
- Anexa nr. 4 – „NIET”-UL PREZIDENŢIAL la proiectul de ţară pentru o Românie democratică şi reunită. Martie 1991
- Anexa nr. 5 – UN NOU PROIECT DE ŢARĂ. DOCTRINA POPULARĂ. August 2009
- Anexa nr. 6 – Lista membrilor Comitetului de Iniţiativă constituit la data de 16 martie 2013
- Anexa nr. 7 – Lista membrilor Comitetului de Iniţiativă constituit la data de 10 decembrie 2013
- Anexa nr. 8 – TABEL COMPARATIV. CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR faţă-în-faţă cu actuala Constituţie a României
Pingback: România încotro? Strategia Academiei și Constituția Cetățenilor - Ion Coja
Din păcate CONSTITUȚIA CETĂȚENILOR, deși are multe prevederi prodemocrate, este în ansamblu antiromânească și neștiințifică cel puțin din următoarele motive:
1. Incorporarea României în cel mai malefic stat federal din lume, Uniunea Europeană, care funcționează în ilegalitate constituțională, deci ilegitim, o transformă într-o colonie economică a ocultei mondiale și anulează practic suveranitatea și independența țării (încălcarea principiului noncontradicției, din teoria generală a dreptului);
2. Din punct de vedere al științelor conducerii, introducerea a o mulțime de instituții INDEPENDENTE DECIZIONAL în STRUCTURA STATULUI, încalcă principiul centralismului sistemic (condiția fundamentală de performanță a oricărui sistem cu autoreglare) și principiul RESPONSABILITĂȚII DECIZIONALE ȘI DE EXECUȚIE, fiecare instituție având dreptul să decidă orice în domeniul ei de responsabilitate, adică HAOS!
3. Nedelimitarea DRETPURLUI asupra proprietății private de uz familial (conform legii naturale a cuibului) de cea privată de uz economic, DREPT INEXISTENT ÎN NATURĂ, care legalizează polarizarea bogăției și jefuirea semenilor, este nefundamentată științific;
4. Lipsește SCOPUL SȚIINȚIFIC ECONOMIEI: creșterea nivelului de trai al tuturor cetățenilor țării în armonie cu natura și se promovează SCOPUL SPECULATIV al susținerii proprietății private de uz economic drept baza economiei naționale – ceea ce este un absurd, specific modelului capitalist, care duce omenirea la DISTRUGERE, conform concluziilor rapoartelor celor mai reputați oameni de știință occidentali, privind CAUZELE DISFUNCȚIILOR MAJORE ALE OMENIRII ACUTALE= POLARIZREA BOGĂȚIEI.
4. Modelul „economiei distributive” este speculativ și facilitează corupția la toate nivelele!
5. Modelul socioeconomic de referință, subliniat și configurat prin CONSTITUȚIA CETĂȚENILOR ar trebui să fie CALEA A TREIA, în care PROPRIETATEA PUBLICĂ este EXPLOATATĂ EXCLUSIV DE COMPANII PUBLICE ÎN INTERES PUBLIC, SUB CONTROLUL STATULUI, iar competiția dintre agenții economici publici și privați se desfășoară de asemenea după aceleași drepturi și obligații legale controlate de STATUL CETĂȚENILOR!
6. Controlul extern, privat, asupra EMISIEI ȘI CIRCULAȚIEI MONETARE, transformă întreaga economie într-o speculație privată, ceea ce ANULEAZĂ TOATE BUNELE INTENȚII ALE CONSTITUȚIEI!
Preambulul este schiop din start; Nu avem o dovada a existentei unui dumnezeu.
Statul fiind laic mentiunea unui dumnezeu taie aripile altor credinte (ateii au si ei o credinta, scepticii la fel)
In caz ca doriti sa instituiti Republica Ortodoxa Romana, ar fi bine sa o declarati public si deschis astfel incat sa putem pleca la timp. De batut pasul pe loc, in feudalism m-am cam saturat
Gelu, faptul ca, acum, nu-l vezi sau simti pe Dumnezeu nu inseamna ca nu exista. Vine odata cu cresterea nivelului de constiinta. Dar te asigur ca ti se respecta punctul de vedere. Insa te invitam, cum de altfel invitam pe toti Romanii, sa citesti continutul acestei Constitutii pentru a te lamuri referitor la relatia cu orice subiect/principiu, inclusiv cu religia organizata sau cum spui tu „Republica Ortodoxa Romana”. Te asigur ca la nivelul legii Constitutiei nu exista o relatie constransa cu Biserica Ortodoxa, genul acesta de relatie existand la alt nivel, al oamenilor, nu al cetatenilor (oameni intr-o comunitate/societate).
Mai mult, poti folosi motorul de cautare al site-ului dupa subiectele care te intereseaza in relatie cu textul acestei Constitutii, de ex:
http://www.constitutiacetatenilor.ro/?s=Dumnezeu – exista relatie
http://www.constitutiacetatenilor.ro/?s=biserica – fara rezultate/relatie
http://www.constitutiacetatenilor.ro/?s=ortodox – fara rezultate/relatie
Domnule Gelu Botezan, în primul rând Dumnezeu se scrie cu literă mare, ” DUMNEZEU” pentru ca este unic! In al doilea rând, ateii si scepticii nu au nici-o credintă, de nici-un fel, plutesc în aer ai nimănui!.Sigur, fiecare este liber să gândeascaă cum are si pregătirea celor 7 ani de acasaă, mai târziu a scolii primare, apoi a gimnaziului s.a.m.d. Totul depinde de deprinderea în cei 7 ani de acasă, de părinti, frati dacă au fost si sunt, nivelul rudelor, colectivul din care a făcut parte sau face si nu în ultimul rând de pregătirea profesionala si de colectivul din care face parte. Atât de naiv sunteti cum credeti că s-ar institui Republica Ortodoxă Română ? Nici pomeneală, Ortodoxia este o religie crestină în care un grup de oameni, o tară, mai multe tări au aderat la Ea si urmează acele învătături de viată comună într-o societate. In capul dumneavoastră, probabil înfierbântat, înca functionează feudalismul, ori România la depăsit de mult acest prag ! Dacă, neapărat, vreti să plecati din Tară o puteti face, nimeni nu vă opreste si nimeni nu va plânge după dumneavoastră! Călătorului îi sade bine cu drumul, noi nu dăm izmene pe călător. Vânt bun la pupa !!!