Arhive etichetă: drepturi

Privire de ansamblu asupra noii Constituţii

5 Răspunsuri

Actuala Constituţie a României cuprinde un număr de 156 articole, grupate în opt titluri:

  • TITLUL I – Principii generale
  • TITLUL II – Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    • Capitolul I – Dispoziţii comune
    • Capitolul II – Drepturile şi libertăţile fundamentale
    • Capitolul II – Îndatoririle fundamentale
    • Capitolul IV – Avocatul Poporului
  • TITLUL III – Autorităţile publice
    • Capitolul I – Parlamentul
      • Secţiunea 1 – Organizare şi funcţionare
      • Secţiunea a 2-a – Statutul deputaţilor şi al senatorilor
      • Secţiunea a 3-a – Legiferarea
    • Capitolul II – Preşedintele României
    • Capitolul III – Guvernul
    • Capitolul IV – Raporturile Parlamentului cu Guvernul
    • Capitolul V – Administraţia publică
      • Secţiunea 1 – Administraţia publică centrală de specialitate
      • Secţiunea a 2-a – Administraţia publică locală
    • Capitolul VI – Autoritatea judecătorească
      • Secţiunea 1 – Instanţele judecătoreşti
      • Secţiunea a 2-a – Ministerul Public
      • Secţiunea a 3-a – Consiliul Superior al Magistraturii
  • TITLUL IV – Economia şi finanţele publice
  • TITLUL V Curtea Constituţională
  • TITLUL VI – Integrarea euroatlantică
  • TITLUL VII – Revizuirea Constituţiei
  • TITLUL VIII – Dispoziţii finale şi tranzitorii

CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR

Noua Constituţie a României, propusă de Mişcarea pentru CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR, cuprinde un PREAMBUL şi un număr de 247 articole, grupate în 10 titluri, astfel:

  • TITLUL I – Principii generale
  • TITLUL II – Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    • Capitolul I – Dispoziţii comune
    • Capitolul II – Drepturile şi libertăţile fundamentale
    • Capitolul III – Îndatoririle fundamentale
    • Capitolul IV – Avocatul Poporului
  • TITLUL III – Autorităţile statului
    • Capitolul I – Autoritatea Legislativă
      • Secţiunea 1 – Organizare şi funcţionare
      • Secţiunea a 2-a – Statutul parlamentarilor
      • Secţiunea a 3-a – Legiferarea
    • Capitolul II – Autoritatea Executivă
      • Secţiunea 1 – Preşedintele României
      • Secţiunea a 2- a – Guvernul
      • Secţiunea a 3- a – Raporturile dintre Autoritatea Legislativă şi Autoritatea Executivă
      • Secţiunea a 4- a – Administraţia publică centrală
    • Capitolul III – Autoritatea judecătorească
      • Secţiunea 1 – Înfăptuirea justiţiei
      • Secţiunea a 2-a – Procuratura
      • Secţiunea a 3-a – Avocatura
      • Secţiunea a 4-a – Notariatul de stat
      • Secţiunea a 5-a – Consiliul Autorităţii Judecătoreşti
    • Capitolul IV – Autoritatea Mediatică
    • Capitolul V – Autoritatea Financiară
    • Capitolul VI – Autoritatea Electorală
    • Capitolul VII – Autoritatea Statistică
    • Capitolul VIII – Autoritatea Morală
    • Capitolul IX – Autoritatea Ştiinţifică
    • TITLUL III. 1 – Autorităţile locale
    • Capitolul I – Principii de bază
    • Capitolul II – Autorităţile comunale şi orăşeneşti
      • Secţiunea 1 – Consiliul local
      • Secţiunea a 2-a – Primarul
    • Capitolul III – Autorităţile judeţene
      • Secţiunea 1 – Consiliul judeţean
      • Secţiunea a 2-a – Voievodul
    • TITLUL III. 2 – Asociaţiile comunitare
  • TITLUL IV – Economia şi finanţele publice
  • TITLUL V Curtea Constituţională
  • TITLUL VI – Abrogat
  • TITLUL VII – Revizuirea Constituţiei
  • TITLUL VIII – Dispoziţii finale şi tranzitorii

În această primă privire asupra conţinutului celor două Constituţii, observăm următoarele:

1. Au fost introduse două noi titluri: TITLUL III.1 – Autorităţile locale şi TITLUL III.2 – Asociaţiile comunitare;

2. La TITLUL III, s-a modificat denumirea titlului, în Autorităţile statului, s-au modificat şi denumirile capitolelor I şi II, în Autoritatea Legislativă şi, respectiv, în  Autoritatea Executivă,  au fost adăugate şase capitole noi, corespunzătoare celor şase noi autorităţi statale propuse de noi: mediatică, financiară, electorală, statistică, morală şi ştiinţifică.

3. A fost abrogat TITLUL VI – Integrarea euroatlantică, ca urmare a faptului că acest titlu nu mai are obiect. Pe de o parte, România este stat membru al Uniunii Europene şi nu se mai pune problema integrării sale în Uniunea Europeană, această calitate, de stat membru, fiind recunoscută printr-un nou articol introdus în TITLUL I al Constituţiei. Pe de altă parte, România este stat suveran şi, în această calitate, poate adera la orice tratat internaţional, militar, sau de altă natură, pentru promovarea şi apărarea intereselor sale. Această capacitate este recunoscută prin prevederile articolului 11 al Constituţiei, ceea ce face inutilă menţinerea articolului 149 din TITLUL VI al actualei Constituţii, referitor la aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord.

4. În proiectul de revizuire propus de MCC, au rămas nemodificate 15 din cele 156 articole ale actualei Constituţii, au fost abrogate 23 de articole, au fost adăugate 114 articole noi şi au fost modificate şi completate 141 de articole.

În cuprinsul articolelor propuse în CONSTITUŢIEI CETĂŢENILOR sunt comentate şi explicate toate aceste modificări. Pentru o comparare directă, pe capitole şi articole, am pregătit un tabel comparativ între actuala Constituţie a României şi CONSTITUŢIEI CETĂŢENILOR.

De asemenea, prezentăm în continuare şi PARTEA a II-a ce conţine anexele cu iniţiativele anterioare ale proiectului şi alte documente necesare în demersul nostru:

PARTEA a II-a – ANEXE

Universalitatea

Lasă un răspuns

Articolul 15

Am păstrat neschimbat alineatul (1), care prevede că cetăţenii României „beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea”, dar am adăugat un nou alineat, 1.1, care precizează că „legalitatea este subordonată binelui individual şi naţional”.

Am păstrat neschimbat şi alineatul (2) al acestui articol, care prevede că „legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau convenţionale mai favorabile”.

Având în vedere caracterul totalitar, nedemocratic, al statului român creat în urma loviturii de stat din 23 august 1944, sub oblăduirea căruia au fost săvârşite multe crime împotriva poporului român, rămase nepedepsite, am introdus 3 noi alineate, la acest articol, care să facă imposibilă prescrierea acestor crime şi să permită noului stat român să cerceteze şi să-i condamne pe toţi cei vinovaţi de aceste fapte.

În plus, am introdus şi alineatul (6), care obligă statul să adopte legi prin care să fie precizate sancţiunile ce trebuie aplicate tuturor funcţionarilor publici, aleşi, sau numiţi, care se fac vinovaţi de încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Degeaba înscriem aceste drepturi şi libertăţi în Constituţie, dacă nu obligăm statul să adopte legi prin care să sancţioneze funcţionarii care se fac vinovaţi de încălcarea acestor drepturi şi libertăţi.

Iată conţinutul celor 4 noi alineate”

“(3) Este înlăturată orice prescripţie pentru fapte comise după 23 august 1944 de persoanele care au împiedicat denunţarea, cercetarea şi condamnarea infracţiunilor.

(4) Faptele comise împotriva caracterului naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al statului român, trădarea ţării, faptele care au condus la subminarea economiei naţionale, a patrimoniului spiritual şi a puterii de stat, care au produs distrugerea şi înstrăinarea capitalului naţional, constituie crime împotriva poporului român şi sunt imprescriptibile.

(5) Încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor României în timpul regimului comunist, sau ulterior, ca şi protejarea responsabililor de aceste abuzuri, care ar fi trebuit judecaţi, sunt delicte imprescriptibile.

(6) Statul este obligat să adopte legi prin care să fie precizate sancţiunile ce trebuie aplicate tuturor funcţionarilor publici, aleşi sau numiţi, care se fac vinovaţi de încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor garantate prin Constituţie.”

VOTAŢI Art. 15. "Universalitatea"
Votează

Accesul liber la justiţie

1 Răspuns

Articolul 21

Am completat alineatul (1), astfel încât accesul la justiţie să fie, cu adevărat, liber, pentru toţi, să nu mai fie îngrădit de tot felul de taxe.

În CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR, acest alineat are următorul cuprins:

„(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, fără plata vreunei taxe.”

Am păstrat neschimbat alineatul (2), care prevede că “nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept”.

La alineatele (3) şi (4), am propus reformularea textelor, pentru creşterea gradului de precizie, fără modificarea conţinutului. Alineatul (3) prevede că “părţile la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen optim şi previzibil”, iar alineatul (4) prevede că “jurisdicţiile administrative speciale sunt facultative şi gratuite.

VOTAŢI Art. 21. "Accesul liber la justiţie"
Votează

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

Lasă un răspuns

Articolul 53

Am păstrat neschimbat tot articolul 53, care are următorul cuprins:

„(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie sa fie proporţională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.”

VOTAŢI Art. 53. "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi."
Votează

Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor.

Lasă un răspuns

Articolul 57

Am păstrat neschimbat acestui articol, cu următorul cuprins:

„Cetăţenii romani, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.”

VOTAŢI Art. 57. "Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor"
Votează

Atribuții

Lasă un răspuns

Articolul 60

Avocatul Poporului este obligat să prezinte Parlamentului, Preşedintelui României şi Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti un raport anual care va conţine constatările sale referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, la modul în care organele Procuraturii au rezolvat sesizările formulate de el referitoare la abuzurile funcţionarilor publici împotriva cetăţenilor, precum şi recomandările sale privind legislaţia, sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Raportul anual va include şi analiza modului în care cei aleşi în funcţii publice şi-au respectat contractul electoral. Raportul anual va publicat, până cel mai târziu pe data de 31 martie a anului următor celui la care se referă, pe site-ul Avocatului Poporului şi în Monitorul Oficial al României.

VOTAŢI Art. 60. "Atribuţii"
Votează