Despre Articolele 58-60
Înfiinţată pentru prima dată în Suedia, în anul 1809, instituţia Avocatului Poporului este, astăzi, prezentă în aproape toate ţările lumii, având ca scop apărarea drepturilor şi libertăţile cetăţenilor în relaţiile acestora cu autorităţile şi cu funcţionarii publici. De fapt, toate instituţiile, toate componentele statului au ca scop general apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Practica funcţionării statelor a pus, însă, în evidenţă faptul că nu întotdeauna şi nu toate instituţiile statelor îşi fac datoria de a apăra drepturile şi libertăţile cetăţenilor, că, deseori, instituţiile publice şi, respectiv, funcţionarii publici, abuzează de puterea pe care le-o încredinţează cetăţenii şi încalcă drepturile acestora. Astfel s-a ajuns la această instituţie a Avocatului Poporului, căreia i se încredinţează sarcina de a supraveghea relaţia dintre instituţiile publice şi cetăţeni şi a lua măsuri pentru înlăturarea efectelor eventualelor abuzuri ale funcţionarilor publici faţă de cetăţeni.
În România, instituţia Avocatului Poporului a fost creată prin Constituţia adoptată în anul 1991. Prin conţinutul normelor constituţionale, instituţia Avocatului Poporului a fost transformată într-o anexă a Parlamentului, total aservită politicienilor. Avocatul Poporului este numit de Parlament, ca şi adjuncţii săi. Atribuţiile şi responsabilităţile care îi sunt încredinţate sunt definite în termeni imprecişi, astfel că influenţa acestei instituţii asupra relaţiei dintre cetăţeni şi celelalte instituţii publice este aproape nulă, rezultatul fiind acela că funcţionarii publici îşi fac de cap, comit tot mai multe abuzuri în relaţiile lor cu cetăţenii, fără să fie aduşi în faţa justiţiei, fără să fie sancţionaţi.
CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR propune scoaterea Avocatului Poporului de sub controlul politicienilor şi punerea lui sub controlul poporului. Avocatul Poporului va fi ales de popor, prin vot universal, ca şi Preşedintele României. El va putea fi demis, oricând, de popor, în cazul în care încalcă prevederile Constituţiei, ale legii, sau ale contractului electoral.
CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR obligă Avocatul Poporului să transmită organelor Procuraturii sesizările primite de la cetăţeni şi propriile constatări referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, să solicite trimiterea în judecată şi pedepsirea funcţionarilor publici care se fac vinovaţi de încălcare drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
Avocatul Poporului va fi obligat să prezinte Parlamentului, Preşedintelui României şi Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti un raport anual care va conţine constatările sale referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, la modul în care organele Procuraturii au rezolvat sesizările formulate de el referitoare la abuzurile funcţionarilor publici împotriva cetăţenilor, precum şi recomandările sale privind legislaţia, sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Raportul anual va include şi analiza modului în care cei aleşi în funcţii publice şi-au respectat contractul electoral. Raportul anual va publicat, până cel mai târziu pe data de 31 martie a anului următor celui la care se referă, pe site-ul Avocatului Poporului şi în Monitorul Oficial al României.
Prin aceste prevederi, CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR face din Avocatul Poporului un adevărat apărător al cetăţeanului în relaţia acestuia cu funcţionarii publici.