Articolul 16.

Am păstrat neschimbat alineatul 1, care prevede că cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări, ca şi alineatul 2, care prevede că nimeni nu este mai presus de lege.

Am modificat alineatul (3), în sensul că am renunţat la teza a doua acestui alineat care prevedea că “statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi”. Am renunţat la această teză deoarece este superfluă, repetă prevederile alineatului (1) al acestui articol, are caracter demagogic. De ce să nu “garantăm”, aici, în acest alineat, şi egalitatea de şanse între tineri şi vârstnici pentru ocuparea de funcţii publice, sau egalitatea de şanse între săraci şi bogaţi, între români de etnie romă şi români de etnie maghiară, între ortodocşi şi catolici etc?

Juriştii Consiliului Legislativ ne găsesc şi aici nod în papură. În Avizul lor nr. 47/2014, domnii jurişti ne spun următoarele:

„6.4. La art. I pct. 19, referitor la textul propus pentru art. 16 alin. (3), relevăm că eliminarea, din cuprinsul textului actual, a tezei a doua, care prevede, în prezent, drept garanţie a egalităţii în drepturi, obligaţia statului român de a garanta egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice, reprezintă o suprimare a garanţiei principiului egalităţii în drepturi, depăşind astfel limitele revizuirii Constituţiei.

Păi, garanţia asta, a principiului egalităţii în drepturi nu priveşte şi raporturile dintre tineri şi vârstnici, dintre bogaţi şi săraci, dintre români şi maghiari, dintre ortodocşi şi catolici etc?

Am modificat alineatul (4), ţinând seama de faptul că România este, deja, membru al Uniunii Europene. Noul text prevede că „cetăţenii Uniunii Europene rezidenţi în România care îndeplinesc condiţiile legii au dreptul de a alege şi a fi aleşi în autorităţile locale”.

Am adăugat două noi alineate la acest articol.

Alineatul (5) prevede că funcţiile publice nu pot fi ocupate de “persoanele care, potrivit hotărârilor judecătoreşti, rămase definitive, au dobândit averi prin încălcarea legii sau nu au putut justifica averile dobândite, cele care au fost condamnate pentru infracţiuni contra siguranţei statului, pentru acte de corupţie, pentru conflict de interese sau pentru incompatibilitate”, iar alineatul (6) precizează că „persoanele care ocupă funcţii publice răspund material şi penal pentru prejudiciile create statului sau cetăţenilor în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu, potrivit legii.”

În Avizul lor nr 47/2014, juriştii Consiliului Legislativ ne acuză, din nou, că „suprimăm” un drept fundamental şi, prin aceasta, încălcăm limitele revizuirii Constituţiei, prevăzute la articolul 152, alineatul (2). Iată ce spun domniile lor:

„Totodată, prin norma propusă pentru alin. (5) se instituie, în fapt, suprimarea definitivă a dreptului unor categorii de persoane de a ocupa funcţii publice. Observaţia este valabilă şi pentru art. 37 alin. (1), astfel cum este propus la pct. 37, în care trimiterea făcută la art. 16 alin. (5) are ca efect suprimarea unui drept fundamental, încălcându-se astfel limitele revizuirii, prevăzute de art. 152 alin. (2).”

Domnii jurişti ai Consiliului Legislativ uită că chiar în articolul precedent, 15, la alineatul (1), se prevede că „cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi”. Nu alte drepturi, nu orice drepturi, ci numai cele CONSACRATE, adică precizate, formulate, prin Constituţie şi prin alte legi. Constituţia, respectiv poporul, CONSACRĂ drepturile. Nu juriştii şi nici cei care propun revizuirea Constituţiei.

În ceea ce ne priveşte, ca autori ai propunerii de revizuire a Constituţiei României, constatând starea de degenerare la care a ajuns societatea românească datorită amploarei corupţiei, considerăm că norma constituţională pe care o propunem ar putea contribui la eradicarea acestui fenomen deosebit de primejdios pentru viitorul societăţii româneşti.

Stă în puterea poporului român să aprobe sau nu această propunere.

Precizez că, înainte de şedinţa Comitetului de Iniţiativă din data de 10 decembrie 2013, la acest articol 16, înainte de actualul alineat (5), la propunerea mai multor membri ai Comitetului, introdusesem următoarele două alineate:

“(5) Pentru o perioadă de 10 ani, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, nu pot ocupa funcţii şi demnităţi publice persoanele care, până la data de 22 decembrie 1989:

A) au ocupat funcţii politice de conducere retribuite de Partidul Comunist Român, denumit în continuare PCR, în aparatul central, regional, raional sau judeţean, după caz, al Partidului Muncitoresc Român, denumit în continuare PMR, al PCR, al Uniunii Tineretului Comunist, denumită în continuare UTC, al Uniunii Tineretului Muncitoresc, denumită în continuare UTM, membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului Central al PCR/Comitetului Central al UTC;

B) au deţinut calitatea de membru al Marii Adunări Naţionale, al Consiliului de Stat sau al Consiliului de Miniştri, precum şi cei care au avut calitatea de ministru secretar de stat, prim – adjunct şi adjunct al miniştrilor şi al secretarilor de stat;

C) au deţinut funcţia de prim-secretar, secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedinte, prim – vicepreşedinte şi vicepreşedinte al consiliilor populare judeţene, prim – secretar şi secretar al comitetelor judeţene ale UTC, precum şi persoanele care au deţinut calitatea de membru al Comisiei Centrale de Revizie sau al Colegiului Central de partid al Comitetului Central al PCR;

D) au exercitat funcţia de activist în cadrul aparatului de propagandă al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste la nivel central, regional, raional sau judeţean, după caz, precum şi directorii de editură, redactorii–şefi, redactorii–şefi adjuncţi şi secretarii generali de redacţie ai instituţiilor de presă ale PMR, PCR, UTM şi UTC din România la nivel naţional, regional, raional sau judeţean, după caz;

E) au ocupat o funcţie de conducere în învăţământul de partid, organizat şi finanţat de PCR, PMR, UTM şi UTC;

F) au făcut parte din structurile organelor de Securitate şi au colaborat cu Securitatea, ca poliţie politică, constatată ca atare de către organele în drept, potrivit legii; au aparţinut sau aparţin unor servicii secrete străine sau au fost colaboratori ai acestora;

G) au exercitat funcţia de preşedinte sau preşedinte al unei secţii a Tribunalului Suprem, de procuror general sau procuror general adjunct în cadrul unităţilor de procuratură, precum şi persoanele care au îndeplinit funcţia de secretar de partid în oricare dintre instanţele judecătoreşti;

H) au ocupat funcţia de comandant, inspector şef sau inspector şef adjunct, la nivel central sau judeţean, după caz, în cadrul inspectoratelor de miliţie, comandanţii, adjuncţii şi ofiţerii anchetatori din centrele de detenţie politică şi lagărele de muncă forţată, secretarii de partid, precum şi ofiţerii politici din cadrul acestor instituţii;

I) au deţinut calitatea de şef al unei misiuni diplomatice sau consulare româneşti din străinătate;

J) au activat în cadrul direcţiilor politice şi de învăţământ ideologic din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi Departamentului Securităţii Statului;

(6) Pentru o perioadă de 10 ani, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, nu pot ocupa funcţii şi demnităţi publice persoanele care, după data de 22 decembrie 1989, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, au ocupat una sau mai multe din următoarele demnităţi şi funcţii publice:

A) preşedinte al României;

B) deputat, senator sau membru al Parlamentului European;

C) membru al Consiliului Superior al Magistraturii;

D) preşedinte ori judecător al Curţii Constituţionale;

E) preşedinte ori consilier al Curţii de Conturi;

F) consilier prezidenţial sau consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale;

G) secretar general, secretar general adjunct, şef de departament sau director general ori director în serviciile Senatului ori ale Camerei Deputaţilor;

H) membru al Guvernului, consilier de stat, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, secretar general, secretar general adjunct în cadrul ministerelor;

I) membru al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune şi al Societăţii Române de Radiodifuziune;

J) membru al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;

K) preşedinte sau preşedinte de secţie al Consiliului Legislativ;

L) Avocat al Poporului sau adjunct al acestuia;

M) membru în Consiliul de administraţie sau în conducerea executivă a Băncii Naţionale a României sau a altor bănci de stat;

N) preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurori generali, prim – adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori generali adjuncţi, procuror şef şi procuror şef adjunct ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prim – procurori;

O) persoanele asimilate personalului corpului diplomatic şi consular, cu funcţii de conducere în cadrul acestuia;

P) inspector general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, al Inspectoratului general al Poliţiei, prim – adjuncţii acestora, comandanţi, şefi de stat major şi adjuncţii acestora, ai unităţilor Jandarmeriei Române şi Poliţiei, inspectori şefi şi inspectori şefi adjuncţi la nivel central şi judeţean;

Q) şef al Statului Major General al Armatei, adjunct şi şef de direcţie în cadrul Statului Major General;

R) directori şi directori adjuncţi ai Serviciului de Protecţie şi Pază, ai Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, ai Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Informaţii Externe;

S) membru în conducerea unei autorităţi administrative autonome, a unei agenţii sau a unei instituţii publice subordonată Parlamentului, Guvernului, sau Primului-ministru;

Ş) membru în conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate;

T) preşedinte ori vicepreşedinte al consiliului judeţean, consilier judeţean sau consilier în Consiliul General al Municipiului Bucureşti;

Ţ) prefect, subprefect, secretar general al prefecturii

U) inspector general, inspector sau director în cadrul serviciilor deconcentrate ale statului la nivel judeţean.”

Cei mai mulţi membri ai Comitetului de Iniţiativă au votat împotriva acestor două alineate, astfel că le-am scos din textul final al Constituţiei Cetăţenilor. Argumentul adus de cei care au votat împotriva acestor două alineate a fost acela că prin prevederile actualului alineat (6), plus cele referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cei care ocupă funcţii publice, viaţa politică românească se va curăţa de cei responsabili de instaurarea regimului comunist şi fesenist, ca şi de consecinţele acestora, fără să fie nevoie de includerea celor două alineate în Constituţie. În ce mă priveşte, cred că cele două alineate trebuie luate în discuţie la definitivarea textului Constituţiei Cetăţenilor, alături de alte propuneri care s-au făcut şi se vor face, în continuare, îmbunătăţirea textului constituţional.