Articolul 135.11
Toate statele lumii îşi constituie aşa-zise rezerve internaţionale, adică nişte bani albi pentru zile negre, cum spunem noi, românii. Aceste rezerve internaţionale sunt formate din aur şi „valute”, sau „devize”, adică bancnote şi monede emise de diverse state, care sunt, însă, acceptate ca mijloace de plată de toate statele lumii, sau de cea mai mare parte a acestora.
Motivul pentru care statele lumii îşi constituie aceste resurse financiare, de rezervă, este acela de dispune de ele în situaţii excepţionale, când sunt perturbate fluxurile normale ale relaţiilor comerciale cu celelalte state ale lumii, când intrările de valută, de bani străini, provenite, în principal, din exporturi, din vânzări de mărfuri către străinătate, nu mai fac faţă importurilor, nu mai asigură banii, străini, necesari pentru plata mărfurilor cumpărate din străinătate, sau a altor obligaţii contractate cu străinătatea. Astfel de situaţii excepţionale sunt determinate de apariţia unor crize, a unor calamităţi, naturale, sau sociale, atunci când ţara se confruntă cu stări de urgenţă, sau de război.
De regulă, statele civilizate ale lumii şi-au creat rezerve internaţionale care să le asigure acoperirea importurilor lor pentru o perioadă de 2-3 luni. Aşa stau lucrurile, de exemplu, în Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Slovacia, Suedia. Cele mai multe din aceste state îşi bazează rezervele lor internaţionale pe aur, nu pe valute, bancnote sau alte hârtii emise de un stat sau altul. În Germania, de exemplu, ponderea aurului în totalul rezervelor internaţionale este de 71%, în Franţa, de 66%.
Prin lege, în România, misiunea de a crea şi administra rezervele internaţionale ale ţării a fost încredinţată Băncii Naţionale a României, care, din păcate, a folosit şi această componentă a sistemului financiar ca instrument pentru sabotarea economiei naţionale, pentru îndatorarea ţării, pentru sărăcirea celor mulţi şi îmbogăţirea oligarhilor.
România este ţara cu cea mai mare rezervă internaţională din Uniunea Europeană. Exprimată în număr de luni de importuri, rezerva internaţională a României este de 14 ori mai mare decât cele ale Austriei, Belgiei, sau Spaniei, de 12 ori mai mare decât cea a Germaniei, de 8 ori mai mare decât cea a Franţei, de 7 ori mai mare decât cele ale Italiei, sau Angliei.
Aceste cifre ameţitoare privind mărimea rezervelor internaţionale ale României au fost şi sunt folosite de presa românească aservită mafiei politice şi financiare pentru a prezenta Banca Naţională a României şi pe Guvernatorul acesteia ca stâlpi al stabilităţii financiare a ţării, ca modele de profesionalism dedicat binelui naţiunii, ca salvatori ai patriei, Guvernatorul, pe numele său, Constantin Mugurel Isărescu, fiind şi permanent potenţial candidat la funcţia de Preşedinte al României.
În spatele acestei imagini strălucitoare, se află monstrul care a generat şi întreţinut hiperinflaţia din perioada 1990-2000, cu ajutorul căreia industria românească, una dintre cele mai competitive din lume, până în 1989, a fost pusă pe butuci, a fost transformată într-un morman de fiare vechi, astfel încât să poată fi vândută, pe nimic, mafiei financiare, autohtone şi străine, au fost distruse, astfel, 4 milioane de locuri de muncă, au fost aduse la jumătate salariile şi pensiile, au fost alungate din ţară milioane de români, în căutarea unui loc de muncă.
În spatele aceleiaşi imagini strălucitoare, se află monstrul care a transformat rezervele internaţionale ale României într-un instrument diabolic de jefuire a cetăţenilor României şi de îmbogăţire a mafiei politice şi financiare, autohtone şi transnaţionale.
La sfârşitul anului 2007, înainte declanşarea crizei financiare internaţionale, de fapt, o ţeapă trasă lumii de către marile bănci transnaţionale, valoarea rezervelor internaţionale ale României ajunsese la peste 27 miliarde de euro. Din acestea, însă, numai 1,9 miliarde, adică sub 7%, erau reprezentate de cele 100 tone de aur, 5,4 miliarde erau depozite în valută şi 19,7 erau „securities”, adică hârtii, obligaţiuni, bonuri de tezaur etc, emise de guverne şi instituţii financiare străine. Aceste 20 de miliarde de euro erau, de fapt, bani împrumutaţi de Banca Naţională a României emitenţilor hârtiilor respective.
De unde a luat Banca Naţională a României cele 27 miliarde de euro, cu care a cumpărat cele 100 tone de aur, în valoare de 1,9 miliarde de euro, a cumpărat valuta, în valoare de 5,4 miliarde de euro şi a cumpărat obligaţiunile şi bonurile de tezaur, în valoare de 20 miliarde de euro?
Conform bilanţului contabil întocmit de Banca Naţional a României, la data de 31.12.2007, cele 27 de miliarde de euro provin din următoarele surse: 7,1 miliarde de euro – numerar în circulaţie (Banca Naţională a tipărit lei, cu care a cumpărat valută, generând inflaţie); 2,4 miliarde de euro – lei împrumutaţi de la Trezoreria Statului Român şi folosiţi de BNR pentru cumpărarea de valută; 17,5 miliarde de euro – bani împrumutaţi de BNR de la bănci, lei şi valută, în cea mai mare parte sub formă de Rezerve Minime Obligatorii (RMO).
Deci, în baza legii, adoptată de politicieni, în baza Constituţiei, care nu conţine nici o normă referitoare la crearea banilor, la crearea şi administrarea rezervelor internaţionale ale ţării, Banca Naţională a României a tipărit lei, a cumpărat cu ei valută, generând inflaţie, dar a făcut rost de dolari şi de euro, cu care a cumpărat bonuri de tezaur emise de Guvernul SUA, în cea mai mare parte, aceste bonuri de tezaur fiind cotate cu AAA, de către marile agenţii de rating, aceleaşi care au cotat tot cu AAA marile bănci transnaţionale care au pus la cale marea criză (ţeapă) financiară internaţională din 2008.
În baza aceleiaşi legii, adoptată de aceiaşi politicieni, în baza aceleiaşi Constituţii, Banca Naţională a României a obligat băncile comerciale din România, în cea mai mare parte străine, să constituie rezerve la ea, la BNR, adică să-i acorde ei împrumuturi, la dobânzi minuscule, dând, în schimb, acestor bănci, dreptul de a-i jefui pe români, prin acordarea de credite cu dobânzi de 4-5 ori mai mari decât în ţările lor de origine. Aşa s-a ajuns ca pentru fiecare 100 de euro adusă în ţară pentru acordarea de credite, băncile comerciale să fie obligate să împrumute BNR cu suma de 40 de euro. BNR a luat aceste Rezerve Minime Obligatorii (RMO) şi le-a folosit pentru cumpărarea de” securities”, obligaţiuni, bonuri de tezaur, în valoare de 20 miliarde de euro. Aceste securities i-au adus, însă, venituri (dobânzi) mult mai mari decât dobânzile plătite de BNR băncilor de la care a lut banii, sub formă de RMO. Mai departe, aceste venituri, uriaşe, au asigurat salarii uriaşe pentru Guvernatorul Băncii Naţionale a României, pentru membrii Consiliului de Administraţie, pentru toţi salariaţii Băncii Naţionale a României. Şi mai departe, băncile au căpătat dreptul de a practica dobânzi şi comisioane uriaşe, care le-a asigurat profituri uriaşe. În final, acest mecanism diabolic, pus la cale de Banca Naţională a României, a avut ca efect jefuirea neîngrădită a cetăţenilor ţării de către bănci, în cea mai mare parte străine.
În anul 2008, a izbucnit criza (ţeapa). Băncile comerciale, partenerele BNR la escrocheria numită „rezerve internaţionale” îşi băgaseră şi ele coada în megaescrocheria pusă la cale de marile bănci de pe Wall Street. Au participat şi ele, cu multe miliarde, la „caritas” – ul planetar generat de fondurile de investiţii create cu ipotecile milioanelor de americani, care şi-au cumpărat case cu buletinul, ca să susţină aventura lui George W. Bush în Irak. Când „caritas” – ul planetar s-a prăbuşit, partenerele BNR i-au cerut lui Mugurel banii împrumutaţi, imediat, conform contractelor. De unde să ia, Mugurel, imediat, miliarde de euro? „Hârtiile” nu putea să le vândă, fiindcă n-ar fi luat nimic pe ele. Aşa s-a ajuns la împrumutul de 20 de miliarde de euro, de la FMI.
Poporului român i s-a servit, ca de obicei, prin presa ticăloşită, o uriaşă minciună. La ticăloşie a participat întreaga conducere a statului român, inclusiv Preşedintele României. Poporului român i sa spus că, din cauza crizei, statul nu mai are bani de pensii şi salarii. Pentru ca minciuna să fie crezută, s-au redus cu 25% salariile şi a crescut taxa pe valoarea adăugată, de la 19%, la 24%.
Conform declaraţiilor publice ale Preşedintelui României, din cele 20 miliarde de euro împrumutate de la FMI şi UE, în anul 2009, 13 miliarde de euro „au mers” la BNR şi 7 miliarde de euro, la Guvern. Cele 13 miliarde de euro au fost folosite de BNR pentru a acoperi gaura făcută în visteria ţării, pentru rambursarea împrumuturilor luate de la bănci, sub formă de rezerve minime obligatorii. Nici un cent din cele 7 miliarde de euro preluate de Guvern nu au fost folosite pentru plata salariilor şi pensiilor. Cele 7 miliarde de euro au fost folosite pentru achiziţii de bunuri şi servicii, pentru borduri, telecabine şi altele asemenea, adică pentru umflarea buzunarelor şi conturilor firmelor căpuşe ale guvernanţilor.
CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR propune norme menite să pună întregul sistem financiar al ţării, inclusiv sistemul rezervelor internaţionale, sub controlul şi în slujba poporului.
Având în vedere că, prin prevederile Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, Banca Naţională a României a fost, practic, scoasă de sub controlul statului român, implicit, de sub controlul poporului român, fiind plasată sub controlul Sistemului European al Băncilor Centrale, CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR propune restrângerea rezervelor internaţionale ale ţării numai la rezervele de aur şi trecerea acestora sub controlul Guvernului, respectiv al Ministerului Finanţelor Publice. România nu are nevoie de rezerve valutare controlate de birocraţii de la Bruxelles. România îşi va crea Fondul Naţional Valutar de Rulment, controlat de Guvernul român.
CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR obligă statul român să ţină rezervele de aur ale ţării, ale poporului, în ţară, nu în afara acesteia. Poporul român are dreptul să poată vedea, cu ochii lui, lingourile de aur ale ţării. Aurul ţării trebuie să stea în ţară. Dacă ţara nu este în stare să-l apere, atunci să dispară odată cu ţara.
Rezervele internaţionale ale României, constituite numai din aur, vor fi sporite prin cumpărarea de aur cu sumele băneşti provenite din emisiuni monetare efectuate de Banca Naţională a României şi din excedente ale bugetului de stat.
Rezervele internaţionale ale României vor fi folosite numai pentru efectuarea de plăţi externe, în situaţii excepţionale, când ţara se va afla în stare de calamitate, de război, de mobilizare, de urgenţă, sau de asediu.
CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR interzice folosirea rezervelor internaţionale ale României pentru acordarea de împrumuturi, ca şi contractarea de împrumuturi pentru sporirea rezervelor. Aceste rezerve trebuie să provină numai din surse proprii, din emisiuni monetare şi din excedente ale bugetului de stat.