Protejarea concurenţei loiale

Articolul 135.12

Actuala Constituţie a României, la litera a) a alineatului (2) din articolul 135, vorbeşte, demagogic, de obligaţia statului de a asigura „protecţia concurenţei loiale”, fără să concretizeze această obligaţie prin norme care să o facă operaţională. Rezultatul este acela că politicienii au elaborat un ansamblu de legi care permit marilor corporaţii autohtone şi transnaţionale să controleze pieţele, preţurile, producţia, comercializarea şi investiţiile, să împiedice apariţia şi dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii, să împiedice, de fapt, o reală concurenţă în activitatea economică. În România, a fost, astfel, construită o economie oligarhică, neconcuranţială, necompetitivă, o economie care produce puţin şi consumă mult şi parazitar.

CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR obligă statul român să adopte legi care să interzică şi să sancționeze orice acorduri între întreprinderi, orice decizii ale asocierilor de întreprinderi şi orice practici concertate care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea liberei concurenţe în cadrul pieţei naţionale şi, în special, cele care:

(a) stabilesc, direct sau indirect, preţuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiţii de tranzacţionare;

(b) limitează sau controlează producţia, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investiţiile;

(c) împart pieţele sau sursele de aprovizionare;

(d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând, astfel, acestora un dezavantaj concurenţial;

(e) condiţionează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR obligă, de asemenea, statul român să adopte legi care să interzică şi să sancționeze folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii dominante deţinute pe piaţa naţională sau pe o parte semnificativă a acesteia, poziţie prin care să impună, direct sau indirect, preţurile de vânzare sau de cumpărare sau alte condiţii de tranzacţionare inechitabile, să limiteze producţia, comercializarea sau dezvoltarea tehnică în dezavantajul consumatorilor, să aplice în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial, să condiţioneze încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.