SECŢIUNEA 1. Preşedintele României.
Articolul 80
În Constituţia actuală, Capitolul II din Titlul III (Autorităţile publice), are denumirea de „Preşedintele României” şi conţine 21 de articole.
După Capitolul II, în actuala Constituţie, urmează alte trei capitole, care se referă la diverse componente ale puterii executive: Capitolul III – Guvernul; Capitolul IV – Raporturile Parlamentului cu Guvernul; Capitolul V – Administraţia publică. Capitolul VI, ultimul din Titlul III, este intitulat „Autoritatea judecătorească”.
Noi propunem ca toate cele patru capitole care privesc exercitarea puterii executive (II, III, IV, V) să fie comasate într-un singur capitol, II, cu denumirea de „Autoritatea Executivă”, împărţit în patru Secţiuni: 1. Preşedintele României; 2. Guvernul; 3. Raporturile dintre Autoritatea Legislativă şi Autoritatea Executivă; 4. Administraţia publică centrală.
Capitolul VI din actuala Constituţie devine Capitolul III în CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR, cu aceiaşi denumire, “Autoritatea Judecătorească”.
Primul din cele 21 de articole destinate instituţiei Preşedintelui României, articolul 80, are denumirea „Rolul Preşedintelui” şi următorul cuprins:
„(1) Președintele României reprezintă statul român şi este garantul independenței naţionale, al unităţii şi al integrității teritoriale a țării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituției şi la buna funcționare a autorităţilor publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.”
Noi propunem ca acest articol să aibă următorul cuprins:
„(1) Preşedintele României conduce Autoritatea Executivă a statului român, în limitele stabilite de Constituţie.
(2) Preşedintele României reprezintă poporul şi statul român şi este garantul democraţiei, al suveranităţii şi independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(3) Preşedintele României răspunde în faţa poporului pentru buna funcţionare a Guvernului şi a tuturor instituţiilor publice care compun Autoritatea Executivă a statului.
(4) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a tuturor autorităţilor statului. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între autorităţile statului, precum şi între stat şi popor.”
Textul propus de noi reflectă opţiunea noastră fermă pentru respectarea riguroasă a principiului separaţiei componentelor statului, concretizat şi în separarea autorităţii executive de autoritatea legislativă. Respectarea acestui principiu impune scoaterea Guvernului de sub autoritatea Parlamentului şi punerea lui sub autoritatea Preşedintelui, ales de popor, cu misiunea expresă de a conduce componenta executivă a statului.
Preşedintele României nu poate fi făcut responsabil pentru buna sau proasta guvernare a ţării, deci pentru funcţionarea Guvernului şi a celorlalte instituţii publice subordonate Guvernului, atâta timp cât aceste instituţii sunt controlate de Parlament, care numeşte şi demite din funcţie pe membrii Guvernului şi pe conducătorii instituţiilor subordonate Guvernului.
Preşedintele României reprezintă nu numai statul, ci şi poporul român. Istoria stă mărturie că statul se poate rupe de popor, că statul poate să nu mai reprezinte poporul şi să nu mai fie slujitor al poporului. Indiferent ce se întâmplă cu diferitele componente ale statului, cel ales de popor în funcţia de şef al statului, de Preşedinte al României, trebuie să ştie, prin Constituţie, că el reprezintă nu numai statul, ci şi poporul român, în ansamblul său.
Preşedintele României este nu numai garant al independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării, ci şi garant al DEMOCRAŢIEI, al suveranităţii, al puterii poporului. Apărarea puterii poporului este prima şi cea mai importantă îndatorire a tuturor celor investiţi cu părţi din această putere, inclusiv, şi în primul rând, pentru cel investit în cea mai înaltă funcţie publică, aceea de Preşedinte al României.