Arhive etichetă: Administraţia publică centrală

SECŢIUNEA a 4-a. Administraţia publică centrală.

Lasă un răspuns

În Constituţia actuală, Capitolul V din TITLUL III are denumirea „Administraţia publică” şi cuprinde două Secţiuni: Secţiunea 1, cu denumirea „Administraţia publică centrală de specialitate” şi Secţiunea a 2-a, cu denumirea „Administraţia publică locală”.

În CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR, noi propunem ca Secţiunea 1, din actualul Capitol V, să devină Secţiunea a 4-a, din Capitolul II (Autoritatea Executivă), cu denumirea „Administraţia publică centrală”, iar Secţiunea a 2-a, din actualul Capitol 5, să facă obiectul unui titlu nou, TITLUL III.1, cu denumirea „Autorităţile locale”.

Înfiinţarea

Lasă un răspuns

Articolul 117.

Articolul 117 următorul cuprins:

„(1) Ministerele se înfiinţează, se organizează şi funcționează potrivit legii.

(2) Guvernul şi ministerele, cu avizul Curții de Conturi, pot înfiinţa organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaște această competență.

(3) AUTORITĂŢI ADMINISTRATIVE AUTONOME se pot înfiinţa prin lege organică.”

În baza acestor două articole constituţionale, în România a fost creată o uriaşă caracatiţă administrativă, birocratică, cu zeci de ministere şi sute de de autorităţi administrative „autonome”, acestea din urmă fiind autonome doar cu numele, deoarece ele sunt înfiinţate de Parlament şi conducătorii lor sunt numiţi tot de Parlament. S-a creat, astfel, un stat deosebit de stufos şi deosebit de costisitor. Comparativ, statul elveţian funcţionează cu 3,2% din PIB, în timp ce statul român funcţionează cu 12,5% din PIB, de patru ori mai mult. Rezultatul funcţionării statului elveţian, care consumă 3,2% din PIB, este un nivel de trai al poporului elveţian printre cele mai ridicate din lume. Rezultatul funcţionării statului român, care consumă 12,5% din PIB, este un nivel de trai al poporului român printre cele mai scăzute din lume. Explicaţia acestei teribile discrepanţe se găseşte în Constituţiile celor două popoare. Conform Constituţiei sale, poporul elveţian îşi exercită liber şi plenar suveranitatea. Prin Constituţie, poporului român i-a fost furată suveranitatea, aceasta fiind exercitată de tagma politicienilor, în interesul ei, al tagmei.

Am propus modificarea alineatului (2) al articolului 116 şi abrogarea alineatului (3) al articolului 117, astfel încât Parlamentul să poată înfiinţa, prin lege, numai instituţii subordonate Guvernului şi ministerelor, deci, în componenţa Autorităţii executive, nu în afara acesteia, nu în subordinea sa, a Parlamentului. Parlamentul nu va mai putea înfiinţa alte autorităţi AUTONOME, în afara celor înfiinţate de popor, prin Constituţie. Se elimină, astfel unul din principalele focare de corupţie din corpul statului român.

Am propus introducerea a şapte noi alineate la articolul 117, cu următorul cuprins:

„(1.1) Ministerele se organizează pe următoarele domenii de activitate:

A) educaţie;

B) sănătate;

C) cultură;

D) muncă şi protecţie socială;

E) economie;

F) finanţe publice;

G) agricultură;

H) dezvoltare regională;

I) mediu;

J) transporturi şi comunicaţii;

K) apărare naţională;

L) afaceri interne;

M) afaceri externe.

(1.2) În exercitarea atribuţiilor lor, miniştrii emit ordine care se publică pe site-urile ministerelor şi în Monitorul Oficial al României.

(1.3) În cadrul fiecărui minister, funcţionează un Consiliu Tehnico-Ştiinţific, ca organ consultativ al ministrului de resort.

(1.4) Consiliul Tehnico-Ştiinţific este constituit din 7 experţi, în domeniul de activitate al ministerului, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale din domeniul de activitate al ministerului, iar 4 sunt propuşi de către Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi, în funcţie, de Preşedintele României.

(1.5) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Tehnico-Ştiinţific sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătățească activitatea din domeniul coordonat de minister.

(1.6) Mandatul membrilor Consiliului Tehnico-Ştiinţific este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui României.

(1.7) Consiliul Tehnico-Ştiinţific avizează toate ordinele ministrului. Avizele Consiliului Tehnico-Ştiinţific se publică pe site-ul ministerului şi în Monitorul Oficial al României.”

Structura Guvernului României nu va mai putea fi schimbată după fiecare alegeri parlamentare, după cum vor vrea muşchi noilor aleşi în Parlament. Structura Guvernului este stabilită de popor, prin Constituţie. Guvernul României va fi format din 13 ministere, mari şi late, cele stabilite la alineatul (1.1) al articolului 117.

Parlamentul va putea înfiinţa, prin lege, numai instituţii publice, în subordinea Guvernului, sau a ministerelor, la propunerea Preşedintelui României.

CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR dispune norme obligatorii pentru profesionalizarea activităţii Guvernului şi a ministerelor componente, a politicilor publice elaborate de acestea. În cadrul fiecărui minister va funcţiona un Consiliu Tehnico-Ştiiţific, ca organ consultativ al ministrului, format din experţi de cea mai înaltă calificare profesională, în domeniul de specialitate al ministerului. Mandatul acestor experţi va fi de 6 ani, mai lung decât al miniştrilor, de 4 ani, astfel încât să se asigure continuitatea programelor de politici publice, indiferent de rezultatele alegerilor prezidenţiale şi de apartenenţa politică a Preşedintelui şi a miniştrilor săi.

Forţele armate

Lasă un răspuns

Articolul 118

În actuala Constituţie a României, teza a doua a alineatului (1) al articolului 118, care se referă la „Forţele armate” ale României, are următorul cuprins:

„În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară şi participă la acțiuni privind menținerea sau restabilirea păcii.”

În baza acestui text constituţional, guvernanţii României au încheiat tratate internaţionale prin care armata română este târâtă în operaţiuni militare la mii de kilometri de hotarele ţării, cum sunt războaiele din Irak şi Afganistan, care nu sunt, de loc, „acţiuni” de „menţinere” sau de „restabilire” a păcii.

Astfel de „acţiuni” contravin flagrant textului primei teze a acestui articol, care prevede că „Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale”. Acesta este motivul pentru care noi am propus înlocuirea tezei a doua a alineatului (1) din articolul 118 cu următoarea teză:

„Este interzisă participarea armatei române la operaţiuni militare desfăşurate în afara teritoriului naţional sau a graniţelor ţărilor cu care România a încheiat tratate militare de apărare comună, cu excepţia cazurilor în care aceste operaţiuni militare au ca scop eliberarea teritoriilor ocupate vremelnic de agresori externi şi neutralizarea capacităţilor militare ale agresorilor”.

Consiliul Legislativ consideră, însă, că norma propusă de noi <<contravine prevederilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, care, la art. 43, dispune următoarele: „Toţi Membrii Naţiunilor Unite, spre a contribui la menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, se obligă să pună la dispoziţia Consiliului de Securitate, la cererea sa şi în conformitate cu un acord sau acorduri speciale, forţele armate, asistenţă şi înlesnirile, inclusiv dreptul de trecere, necesare pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.”

Prin urmare, menţinerea, în cuprinsul proiectului, a normei, în actuala redactare, va atrage răspunderea internaţională a statului român, pentru neîndeplinirea obligaţilor asumate. >>

O nouă mostră de rea-voinţă din partea juriştilor Consiliului Legislativ. Aderând la Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, statul român s-a angajat să contribuie la menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, inclusiv prin punerea forţelor sale armate la dispoziţia Consiliului de Securitate. Această contribuţie nu se face, însă, oricum şi pentru orice. Ea se face pentru a MENŢINE pacea şi securitatea internaţională. Nu pentru a schimba regimuri politice în diverse ţări ale lumii. Nu pentru intervenţii în treburile interne ale altor state. Ea se face în conformitate cu un ACORD sau ACORDURI SPECIALE, semnate de Consiliul de Securitate şi de statul român, în care, evident, vor fi prevăzute clauze care să nu contravină prevederilor Constituţiei României, care să nu permită folosirea armatei române în altfel de operaţiuni pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale în afara celor care au ca scop “eliberarea teritoriilor ocupate vremelnic de agresori externi şi neutralizarea capacităţilor militare ale agresorilor”.

Consiliul Naţional de Securitate

Lasă un răspuns

Articolul 119

Consiliul Naţional de Securitate (CNS) va înlocui actualul Consiliu Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), dar nu va mai fi format din miniştri, numiţi de politicienii din Parlament, ci din preşedinţii autorităţilor statului, toţi aleşi de popor: Preşedintele României, Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, Preşedintele Autorităţii Mediatice, Preşedintele Autorităţii Financiare, Preşedintele Autorităţii Electorale, Preşedintele Autorităţii Statistice, Preşedintele Autorităţii Morale, Preşedintele Autorităţii Ştiinţifice, Preşedintele Curţii de Conturi, Preşedintele Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului, Directorul Serviciului Român de Informaţii.