Articolul 51

În actuala Constituţie, alineatul (1) al acestui articol are următorul cuprins:

(1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.”

Aşa cum este formulată, partea a doua a tezei alineatului restrânge puternic exercitarea dreptului conferit de prima parte a tezei. Sunt numeroase situaţiile în care mulţi cetăţeni, aflaţi în posturi similare, sunt loviţi de măsuri abuzive luate de funcţionarii publici. Este firesc ca, în astfel de situaţii, dacă se constată justeţea unei plângeri făcută de o persoană împotriva unui abuz, de remediul de care beneficiază persoana respectivă să beneficieze şi celelalte persoane afectate de acelaşi abuz, chiar dacă nu au semnat petiţia.

Pornind de la această constatare, am reformulat cuprinsul acestui alineat, astfel:

„(1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii. Dacă se constată justeţea plângerii, ea trebuie să profite tuturor celor aflaţi în situaţie similară, indiferent dacă se află sau nu printre semnatarii petiţiei.

Am păstrat neschimbat alineatul (2), care prevede că „organizațiile legal constituite au dreptul să adreseze petiții exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă”, precum şi alineatul (3), care prevede că „exercitarea dreptului de petiționare este scutita de taxă”.

A rămas neschimbat şi alineatul (4), care prevede că „autoritățile publice au obligația să răspundă la petiții în termenele şi în condiţiile stabilite potrivit legii”, la care am adăugat, însă, o a doua teză, cu următorul text:

„Nerespectarea acestei obligaţii atrage demiterea imediată din funcţia publică a celui vinovat, potrivit legii.”